Concediul de odihnă pentru salariații din sectorul sanitar a fost un subiect intens disputat în timpul negocierilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector Sănătate.
Echipa de negociere a Ministerului Sănătății a insistat foarte mult să reducă numărul maxim de zile de concediu de odihnă pentru vechimea în muncă la maximum 25 zile lucrătoare și să reducă durata minimă a concediului de odihnă la 18 zile, invocând prevederile HG 250/1992 unde durata minimă a concediului de odihnă era de 18 zile lucrătoare iar durata maximă de 25 zile, în contradicție cu prevederile Ordonanţei nr. 10/2008 (care stabilește o durată minimă de 21 zile lucrătoare pentru concediu de odihnă) și cu Codul Muncii (care prevede o durată minimă de 20 zile).
Echipa de negociere a Federației Sanitas a susținut pe toată durata negocierii contractului colectiv de muncă că HG 250/1992 era abrogată aducând o serie de argumente juridice (această hotărâre de guvern a fost dată în aplicarea legii nr. 6/1992 care a fost abrogată prin art. 298 din Codul Muncii; în plus, HG 250/1992 fiind un act normativ inferior Codului Muncii, chiar dacă nu a fost abrogată expres nu poate produce efecte menţinând o reglementare paralelă, diferită de cea instituită prin noile prevederi în vigoare, superioare în ierarhia actelor normative, așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin Decizia nr. 22/2013).
Pe parcursul negocierilor, Federația Sanitas a cerut opinii juridice atât Ministerului Muncii, cât și Guvernului României. Deși Guvernul României prin adresa nr. 1017 /29.05.2018 se pronunțase deja asupra faptului ca HG 250/1992 și-a pierdut valabilitatea odată cu abrogarea vechiului cod al muncii, subiectul zilelor de concediu de odihnă a rămas în litigiu mult timp, Ministerul Sănătății străduindu-se să demonstreze aberația că numărul mai mare de zile de concediu de odihnă presupune sume mai mari de bani cheltuite de unitățile sanitare cu salariații (în acest sens trimițând și primind adrese de la spitale), refuzând astfel negocierea și încălcând grav drepturile angajaților din sistemul sanitar. În realitate lucrurile stau exact invers, unitățile sanitare economisesc sume de bani acordând un număr mai mare de zile de concediu de odihnă deoarece pentru aceste zile nu se mai plătesc sporurile cu caracter nepermanent.
Numărul de zile de concediu de odihnă este un drept câștigat de SANITAS cu mai bine de 25 de ani în urmă și a fost prevăzut în toate contractele colective de muncă semnate până acum în sectorul sanitar.
AȘA CUM A FOST STABILIT DE CĂTRE CONSILIUL NAȚIONAL AL FEDERAȚIEI SANITAS NUMĂRUL DE ZILE DE CONCEDIU DE ODIHNĂ ESTE UN DREPT CÂȘTIGAT SUB CARE NU SE NEGOCIEAZĂ.
În concluzie, după lungi dezbateri și negocieri a fost semnat noul Contract Colectiv de Muncă la nivel de sector Sănătate, cu următoarele prevederi:
Art. 124 (3) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte pentru fiecare salariat, în funcţie de vechimea în muncă astfel:
a) pentru o vechime de O- 1 an (neîmplinit la data începerii concediului) – 21 de zile lucrătoare;
b) pentru o vechime de 1 – 5 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) – 22 de zile lucrătoare;
c) pentru o vechime de 5 – 10 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) – 23 de zile lucrătoare;
d) pentru o vechime de 10 – 15 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) – 25 de zile lucrătoare;
e) pentru o vechime de 15 – 20 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) – 28 de zile lucrătoare;
f) pentru o vechime de peste 20 de ani – 30 de zile lucrătoare.
Prevederile prezentului Contract Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate sunt minime și obligatorii pentru angajatori. În funcție de specificul fiecărei unități avem negociate și vom negocia în continuare drepturi suplimentare.
Biroul Executiv al Sindicatului Sanitas Constanța