Aşa se face că propuneri precum eliminarea obligativităţii gărzilor în număr de 48 de ore săptămânal şi scoaterea din plafonul de 30% (prevăzut în art. 25) a plăţii activităţilor desfăşurate pentru asigurarea continuităţii actului medical au fost ignorate. Actualele prevederi reprezintă inechităţi crase ce fac imposibilă elaborarea unui Regulament de sporuri aplicabil pentru sistemul de sănătate.
Extinderea acordării majorărilor salariale cu începere de la 1 martie 2018 pentru toţi angajaţii care deţin funcţiile de medic, asistent medical, ambulanţier/şofer ambulanţă pentru toţi cei cuprinşi în Anexa II, corectează inechitatea creată medicilor şi asistenţilor medicali din asistenţa socială, creşe etc., dar menţine în mod explicit o discriminare a funcţiilor asimilate celei de asistent medical, precum: moaşe, surori medicale etc.
Aşa cum rezultă din raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Legea salarizării unitare a personalului bugetar amendată prin O.U.G. nr. 91/2017 mai corectează punctual unele funcţii de conducere (manager, director de îngrijiri, şef laborator, şef centre din asistenţa socială), dar păstrează o mare disparitate între funcţiile deţinute de personalul înalt calificat cu studii superioare din sistemul sanitar.
Fără o aplicare imediată a majorărilor salariale pentru toţi salariaţii, dar şi fără o corecţie a mărimii cuantumului salarial al unor categorii profesionale, cum ar fi farmacişti, biologi, chimişti, psihologi, corpul medical rămâne divizat, iar echipa medicală unitară un ideal îndepărtat ce nu se întrezăreşte nici după orizontul anului 2022.
Raportul poate fi consultat aici: Raportul Comisiei pentru munca si protectie sociala
