Carantina reprezintă izolarea preventivă a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav contagios sau cu persoane ori materiale care provin dintr-o regiune unde există o epidemie. Concediul și indemnizația pentru carantină se acorda asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase.

În conformitate cu prevederile Codului Muncii, carantina reprezintă suspendarea de drept a contractului de muncă, iar în perioada acesteia nu poate interveni concedierea unui angajat.

În conformitate cu prevederile Ordinului MS 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurilor de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID – 19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei,

Art. 1 (1) Se instituie măsura de carantină a persoanelor care intră pe teritoriul României venind din zonele afectate cu COVID – 19:

a)persoanelor asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă și care se carantinează pentru o perioadă de 14 zile în spații special amenajate puse la dispoziție de autoritățile locale

b)persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID -19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, se vor autoizola la domiciliu 14 zile, timp în care vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică prin intermediul medicului de familie. Măsura se aplică și membrilor de familie care locuiesc la același domiciliu

Care este diferența dintre carantină și autoizolarea la domiciliu?

Grupul de Comunicare Strategică aduce clarificări într-un comunicat de presă:

Carantina se instituie pentru toate persoanele care nu prezintă simptome dar care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă a noului coronavirus (COVID-19). Carantina va dura o perioadă de 14 zile și va fi organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică.

Autoizolarea se instituie pentru persoanele care nu prezintă simptome dar:

  • au călătorit în ultimele 14 zile în regiuni/localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă 
  • au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă 
  • au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus (COVID-19).
  • membrii de familie ai unei persoane care se încadrează în una dintre situațiile de mai sus

Aceste persoane se vor autoizola la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. În acest timp, vor fi monitorizate de către medicul de familie sau, în lipsa acestuia, de către Direcția de Sănătate Publică. 

Cum se procedează?

  1. În momentul în care o persoană intră pe teritoriul României venind din zonele afectate cu COVID – 19 sau a intrat în contact direct cu persoanele care prezintă simptome sau au fost confirmate cu coronavirus, e consultat de un medic desemnat de la DSP.
  2. DSP eliberează o adeverinţă în care se menţionează dacă e nevoie de carantină sau izolare și precizează numărul de zile.
  3. Pe baza adeverinţei de la DSP pe care o primeşte persoana asigurată,  medicul curant (medic de familie sau medic specialist) eliberează certificatul de concediu medical pentru carantină, pe durata stabilită în certificatul de la DSP. Aceste demersuri vor fi întreprinse după perioada de carantină. Certificatele de concediu medical în caz de carantina se pot elibera și la o data ulterioară, numai pentru luna în curs sau luna anterioară.
  4. La ieșirea din carantină, persoanele primesc un Aviz epidemiologic de ieșire din carantină, eliberat de DSP.

Cum se calculează indemnizația pentru carantină?

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul ce se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția pentru concedii  și indemnizații.

Indemnizația pentru carantină se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Care este durata concediului pentru carantină?

Dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică depășește 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni.

În cazul carantinei, nu se aplică restricția de 10 zile valabilă pentru concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, astfel, medicul de familie poate elibera concediul pentru carantină pentru o perioadă mai mare de 10 zile.

Când se depune certificatul pentru concediul de carantină la angajator?

În cazul concediilor medicale pentru carantină, angajatul nu este obligat să depună certificatul la angajator pentru luna anterioară până în data de 5 a lunii în curs, ci până la sfârșitul lunii în curs.

Concediul și indemnizația pentru carantină sunt reglementate prin:

  • Codul muncii – Legea 53/2003

Art. 50. – Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii:
c) carantină;
Art. 60. – (1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă:
b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei;

  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 1. –(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:

A. realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

C. beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii.

Art. 10. – Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B, baza de calcul al indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.

Art. 18. –În scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia de:
b) concediu și indemnizație pentru carantină;

Art. 20. –(1) Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică.
(2) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform art. 10.

Art. 34. Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă și pentru carantină, precum și pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecțiuni.

  • Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate din 05.01.2018

Art. 9. – (4) Certificatele de concediu medical se pot elibera și la o dată ulterioară, numai pentru luna în curs sau luna anterioară, pentru următoarele situații:
e) în caz de carantină;

Art. 35. –În scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia de:
b) concediu și indemnizație pentru carantină;

Art. 37. –(1) Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică.
(2) Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită în certificatul eliberat de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică. Dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică depășește 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(3) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină se determină conform art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Indemnizația pentru carantină se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 56. –(1) Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă și pentru carantină, precum și pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecțiuni.
(2) Pentru concediile medicale prevăzute la alin. (1), plătitorii de indemnizații au obligația să elibereze adeverințe din care să rezulte numărul de zile de concediu medical aferent fiecărei afecțiuni în parte.

Art. 60. –(2) Pentru situațiile prevăzute la art. 9 alin. (4), art. 27 și 28, certificatul de concediu medical se va depune la plătitor până cel mai târziu la sfârșitul lunii în care s-a eliberat certificatul medical.

Biroul Executiv al Sindicatului Sanitas Constanța

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.